fbpx

In era vitezei si a internetului, scriem cuvinte dupa cuvinte, randuri dupa randuri, uneori chiar 10 ore pe zi. Daca scriem corect sau nu, e alta problema …

Acest subiect a fost ridicat, pe Facebook, de o doamna profesoara care a dorit sa le transmita elevilor sai un mesaj, pe care l-am gasit pe pagina ei personala, aici. Am ales sa il postez si aici pentru a nu se pierde si pentru ca e util pentru orice varsta si pentru orice persoana care nu se simte sigura pe limba romana:

gramatica

“Dragi elevi,

Deși vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap, știu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin urmare:

Corect este „frumoaso!” nu „frumoas-o!” și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă.
„Doar” se foloseşte cu forma pozitivă a verbului, iar „decât” cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât” se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.)

Atunci când vreți să fiți amabili cu doamnele și/sau domnișoarele, nu vă adresați cu „dragele mele”. Tocmai le-ați făcut maşini care scot apa de pe fundul unui râu. Corect este „dragile”.

Atunci când planificați o ieșire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneți „căutăm locaţie”. Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă petreceți restul zilelor acolo, ci beți doar un suc (nu altceva, sper). „Locaţie” înseamnă spaţiu pentru închiriat.

Corect este „Ce faci, păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?” „Ă”-ul din final nu este ţărănesc, aşa cum v-ați fi aşteptat. Sfatul meu este să găsiți un apelativ ceva mai original (mai speşăl) dacă nu vreți să vi se răspundă cu „Bine, păpușel.” plus un ghiozdan sau o geantă în cap.

„Serviciu” şi nu „servici” – fie că e vorba despre locul unde vă veți câştiga pâinea (dacă promovați examenul de evaluare națională) sau serviciul de cafea pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute la îndemână (dacă nu îl promovați).

Structura „Vizavi de problema discutată anterior…” poate fi tradusă doar aşa: „peste stradă de problema discutată anterior…”. Pentru că „vizavi” nu înseamnă decât „peste stradă”, contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveți probleme peste stradă, nu-l folosiți.

gramatica1

„Să aibă” şi nu „să aibe”. Ca să nu mai vorbim de şi mai urâciosul „să aive”. De asemenea, „Vroiam să vă rog să mă învoiți…” este greşit. „Voiai” să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect și să fii prezent la oră.

Ştiți momentele alea în care cuvântul pe care îl scrieți are ca ultimă literă un „i” şi voi nu știți dacă trebuie să stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este ştiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.

Nu fi nerăbdător, fii precaut.

Nu e important a şti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ştii lecțiile la limba română.

Verbul „a fi”, de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap – „A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea”.

Se scrie „fii”, cu doi i, numai la:

– imperativ afirmativ: Fii cuminte!
– conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
– viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.

În rest e „fi”, cu un singur i:

– infinitiv: a fi;
– imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
– condiţional prezent: aş fi, ai fi;
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
– viitor: voi fi, vei fi;
– verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.

De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenţa de plural) şi la plural articulat -iii: copil – copii – copiii.

Copiii învață cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât).

Structura „Aveţi detalii în ataşament” se regăsește în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă „afecţiune (puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.” Aşa că dacă nu vreți să includeți sentimentele în afaceri poate schimbați structura în “Aveți detalii în fișierul atașat” atunci când vă veți depune CV-urile.”

E de dat mai departe! Si sper ca doamna profesoara, Chifan Ramona Elena, sa mai scrie astfel de posturi!

Poate vrei să citești

14 thoughts on “Corect este „Ce faci, păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?”

  1. Mi se pare o aroganta sa esuezi in cariera ta de profesor, dar sa dai lectii pe internet… Mi-a placut sa recitesc regulile de gramatica pe care le calca-n picioare altii zi de zi (am pus destui “i”? se pare ca reusesc…), dar chestiunile astea trebuie injectate in mintile adolescentilor in salile de clasa, acolo unde e si locul Doamnei Profesoare. Pe net, toti sunt eroi si martiri…

    1. Cine a zis ca a esuat in cariera de profesor? Din ce am inteles are chiar enorm de mult succes. Este locul ei acolo, dar studentii si elevii sunt pe Facebook si iata ce succes a avut acest mesaj …

  2. Va multumesc ca publicati si astfel de articole atat de utile generatiei tinere, care in parte, considera ca gramatica e un moft, buna doar pentru tocilari !
    Bravo profesoarei de limba romana, care stie ca tineri vor citi mai repede o trimitere pe fb. ! 🙂

  3. Bine ar fi ca toti profesorii de limba romana sa insiste pe notiunile de vocabular si nu pe ciopartirea unei fraze in zeci de propozitii secundare. Cu ce te ajuta sa stii care e atributiva si care e circumstantiala daca tu transversezi in fuga ca sa prinzi un taxiu? Sau daca ti-a cazut un CD-iu langa ghiuveta?….

  4. Mda…bun articol, insa a draga nu inseamna a scoate apa de pe fundul raului, ci deminarea unei cai navigabile sau scoaterea materialului depus pe fundul acesteia!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.