O să spun de la început de ce scriu articolul ăsta. Ideea mi-a venit de la filmul “Collateral Beauty”. E poate cel mai trist film văzut de mine în ultimii ani, mai ales pentru cei cu decese în familie. Will Smith și David Frankel au talentul ăsta … să ajungă direct la inima ta și să te facă să realizezi lucruri.
Filmul începe cu un Will care are un discurs în fața angajaților săi despre “De ce”-uri. Despre cele trei abstracții: iubirea, timpul și moartea.
Ceea ce frapează e întrebarea asta. De ce? De ce te trezești, iubești, te duci la muncă, faci sport, te speli, iubești, ai grijă de alții, îți cumperi haine, te duci la filme, iei medicamente, de ce … de ce ….?
Love, time, death — these three things connect every single human being on Earth. We long for love, we wish we had more time, and we fear death.
Am încercat să răspund la întrebările astea. Și orice aș fi făcut ajungeam tot la acestea trei. Pentru că vreau să am succes, să fiu sănătoasă, să simt că aparțin, să aibă lumea încredere în mine, să demonstrez că pot, să fac bine, să las ceva în urma mea, să mulțumesc, să răsplătesc, să dovedesc … toate duc la iubire, timp și moarte.
Ceea ce cred că e cel mai important la final este să
- fii sincer tu cu tine însuți când răspunzi la întrebările astea
- să ai încredere în tine și să nu permiți nimănui să îți spună cu nu poți
- să trăiești cu sentimenul că mereu o să fie bine
- să nu te dai nicioadă bătut și să lupți până la capăt pentru visele tale
Și mai ales, să nu uiți că ziua de mâine nu e promisă. Nu ți-o garantează nimeni. Așa că dacă nu te bucuri de viață acum, atunci când?
Foarte faina ideea exercitiului. Descoperirea motivatiilor noastre ne face sa ne asumam obiectivele pe care ni le propunem.
Mersi pentru reminder.
Cu mare drag!