A fost o nunta de vis. Toate miresele spun asta, nu? Bine, a fost asa cum trebuia sa fie si gata. O sa va povestesc detaliat despre ea, cu accent pe sfaturi si informatii utile.
Furtul miresei in plina noapte plus petrecerea de a doua zi plus altele m-au adus in concediu medical. Ramasite de la bronsiectazia din ianuarie, probabil. Asa ca, fix cand trebuia sa ma antrenez pentru „OMV Petrom Bucharest Half Marathon” de duminica, eu stau in pat si beau ceaiuri si sodou. Si ma tot intreb:
Ce se intampla daca incep sa alerg si la un moment dat abandonez?
Si de aici o intreaga discutie. Am alergat de 13 ori pana acum, ultima data acum o luna. Deci nexam antrenament si pregatire pentru asa ceva. Plus ce am mai slabit brusc, plus raceala asta, plus frica de bronsiectazie si pneumonie. O sa ma intrebati ce naiba caut eu acolo duminica si de ce nu stau cuminte in casa? Si asa ma intreb si eu.
E pe baza de sinceritate aici. Daca nu ma duc si nu incerc macar, o sa regret mereu. M-am inscris initial la cursa populara de 3 km. Apoi mi-am spus ca daca am reusit sa alerg 8 km in 49 de minute atunci pot incerca la 10 km. De ce sa nu? Ce o sa se intample? O sa fiu ultima si o sa primesc cele mai multe aplauze. O sa se deschida traficul si eu tot nu o sa ajung la finish. Dar macar am incercat! Macar am fost acolo si am simtit ce inseamna o astfel de competitie.
O sa va povestesc alta data cum e cu alergatul la incepatori. Abia astepti, te gandesti doar la asta, iti cumperi echipament, citesti articole, te documentezi, te visezi alergand si …. totul se opreste cand ai inceput efectiv sa alergi. Atunci nu intelegi de ce faci asta, ce cauti acolo, de ce ai parasit canapeaua cea moale, de ce respiri asa greu, de ce se uita oamenii ciudat la tine, de ce alergi asa de incet si ce incerci sa faci? E un chin. Cine naiba m-a pus? Te opresti, descoperi ca aplicatia de telefon iar a luat-o pe campii si nu iti indica corect distanta si timpul, te asezi jos si zambesti. Atata mai poti sa faci. Si deja planifici urmatoarea tura de chin.
Bag multe medicamentele in mine acum si pe 17 mai, duminica, la o ora exagerat de matinala, o sa fiu acolo. Si daca abandonez nu o sa regret. Si daca termin cursa in 75 de minute o sa spun ca mi-am indeplinit telul. Si daca nu, ma antrenez pentru toamna. Dar macar alerg si invat sa iubesc sportul asta!
Buna Sabina. N-am mai intrat de ceva timp pe blogul tau dar vroiam sa-ti precizez ca noua schema de culori nu prea se potriveste iar logo-ul este mai slab decat cel precedent.
Buna. Sugestii 🙂 Argumente? Imi place mult feedback-ul insotit de argumente si solutii. Intreb pentru ca pana acum nimeni nu a avut ceva de reprosat la acest nivel, de o luna, de cand cu noua tema. Multumesc mult si te astept mai des pe aici 🙂
Pararea unuia care a alergat 2 semi-maratoane si un maraton, e sa nu exagerezi cu antrenamentul in saptamana dinaintea cursei. Daca ai reusit sa alergi 8 km, in timpul cursei vei alerga sigur 10.5, adrenalina, alergatul impreuna cu alti competitori si punctele de rehidratare iti vor da un imbold foarte puternic. In rest, bafta si felicitari pentru ambitie.
Multumesc mult de tot si succes si tie 🙂