Cred ca ati observat ca articolele mele sunt din ce in ce mai pozitive. Sper sa va insuflu si voua asta si sa va fac sa zambiti si sa va doriti sa traiti!
Trec printr-o perioada superba din viata mea si datorez asta multor oameni frumosi care imi sunt alaturi. Datorita lor imi dau seama in fiecare zi de importanta optimismului, curajului, dorintei de a trai. Pentru ca … e o realitate faptul ca putem sa murim oricand.
Daca ar fi sa aflu ca mai am doar cateva luni de trait, dupa socul initial si multa suferinta (e normal), as incerca sa ma trezesc la realitate si sa traiesc!
– as merge in multe city break-uri in tarile in care visez sa ajung, alaturi de cel drag
– as iesi zilnic cu prietenii mei
– as juca mult Catan, pana ii bat pe toti cei care m-au batut
– as merge la concertele preferatilor mei si as face cele mai mari nebunii
– mi-as invinge frica si as incerca sa imi demonstrez ca pot
– as avea grija de mine atata cat pot
– le-as lasa scrisori celor dragi, in care le-as spune tot ce simt pentru ei
Si totusi … de ce sa fac aceste lucruri doar in aceea situatie? Ce ma opreste acum? Ce te opreste pe tine sa traiesti si sa faci tot ce iti doresti? Stiu deja: nu ai bani, nu ai timp, esti obosit/a, ai alte responsabilitati, ai oameni care depind de tine etc. Motive. Stii si tu asta!
Zach Sobiech a murit la 18 ani si 17 zile. Dar ne-a lasat o multime de lucruri de invatat …
Traieste acum, maine, peste o luna si peste un an. Traieste clipa ca si cum ar fi ultima!
Asa este, trebuie sa invatam sa ne bucuram mai mult de prezent, savurand fiecare clipa in natura, bucurandu-ne de fiecare moment alaturi de cei dragi, spunand parintilor ca ii iubim (caci nu se stie cat timp mai sunt langa noi), lasandu-ne copiii sa strige in voie cand vor, sa ne facem mai putine griji pentru supararile care stim ca oricum trec. Sigur, nu ne apucam sa facem toate astea cheltuind ultimii bani sau uitand ca si maine e o zi in care sa traim .
Si ar fi bine sa facem toate astea fara sa ne mai traga cineva de maneca.
Ma impresioneaza mereu cand il vad pe acest tanar. Cat curaj, cata pofta de viata si totusi s-a stins asa de tanar. E de respectat si de mentionat atunci cand te enervezi pe nimicurile de zi cu zi.
nu iti impartasesc pozitivitatea asta destul de falsa, tre sa fi nitel superficial sa iti schimbi viata doar pt ca un pusti de 18 ani te “inspira”
mai bine ai face ceva pe tema asta apoi ai vorbi, nu crezi?
Cine a zis ca mi-am schimbat viata din cauza lui? Si de unde stii ca nu fac nimic pentru asta? E parerea ta, o respect, dar nu mai interpreta ceva ce nu am scris. Multumesc