In decembrie va spuneam ca imi caut de munca. Apoi, acum 2 saptamani, v-am anuntat ca m-am angajat si va sfatuiam sa aveti grija de angajati acum! Astazi a venit momentul sa va povestesc despre prima zi de munca.
Nu va voi spune exact ce am facut, e normal, nu? Nu e un articol de genul am ajuns la ora X, am intrat acolo, am preluat laptopul, am cunoscut colegii etc. Nu ar avea rost si nu ati ajunge pana la finalul articolul prea curand.
Pentru cine nu stie inca, de astazi sunt Social Media Coordinator la Digi World Romania, Digi Life, Digi Animal World si Digi Film. O sa facem lucruri frumoase acolo si abia astept sa va povestesc despre ele.
Pe scurt:
– e o echipa mare la marketing, si fete si baieti, toti foarte zambareti si comunicativi
– am atatea idei incat cred ca trebuie sa incep sa ma linistesc putin, ca sa apuc sa le si pun in practica
– am reusit sa imi blochez pentru 12 ore adresa de Yahoo (singurul motiv de suparare azi)
– am terminat ziua cu o gasca de colegi la o avanpremiera despre care va povestesc maine (super final de zi)
– se rade mult, se mananca impreuna, se bea muuuulta apa si se munceste cu drag
– deocamdata nu am nimic de rau de zis si nu o voi face aici daca o sa am vreodata pentru ca ma citeste “sefu” (salut Florin!)
– in tot RCS-RDS am peste 20 de prieteni, deci ma simt ca acasa
Mi-am dorit sa scriu totusi acest articol pentru ca, astazi, dupa mult timp, a fost prima zi de munca in care am trecut prin niste sentimente si lucruri prin care cred ca trecem toti, fie ca le constientizam sau nu:
– cand ti se spune ca ai luat interviul, dupa mult timp de sperante, nu reusesti sa te bucuri suficient
– trece timpul si ai momente cand abia astepti si momente cand regreti ca nu vei mai dormi la fel de mult
– treci prin sperietura maxima si prin frica de responsabilitate si prin “nu o sa ma descurc”, dar te trezesti repede la realitate
– cu o noapte inainte nu poti spune ca ai dormit perfect si in dimineata aia esti mai treaz decat oricand (chiar si la ora 7:30 dimineata)
– redescoperi aglomeratia din trafic, de dimineata, si e singurul lucru de care nu iti era dor
– ajungi la birou la fix si iti promiti ca nu vei intarzia niciodata
– ajungi sus in birou si incepi sa cunosti lumea, incerci sa tii minte cine este fiecare si … nu iti iese mereu
– faci glume, incerci sa pari relaxat dar … ai emotii si speri ca o sa fie bine
– te asezi la tine la birou, primesti laptop si cele necesare, te asezi jos si … “Acum ce fac?”
– te trezesti, iti faci de lucru, stai pe capul oamenilor, te documentezi si vrei sa te faci util
– incerci sa iti amintesti toate parolele de la conturile tale, intrebi ce ai voie si ce nu ai voie
– primesti o agenda care iti spune clar “Esti aici, esti angajat!”
– mergi la masa cu colegii si … te simti deja de-al lor si totusi incerci sa nu deranjezi, sa nu spui ceva gresit, sa te faci placut dar fara sa te straduiesti prea mult
– se face ora 18, te miri de cum a trecut timpul si vezi ca multi colegi pleaca
– este poate una dintre singurele zile in care abia astepti ziua de munca pentru ca vrei sa te apuci de treaba
– ajungi acasa in seara aia, intri pe net si majoritatea prietenilor te intreaba unde ai disparut in ziua aia si de ce nu ati vorbit ca inainte si iti dai seama ca … totul se schimba!
Zambesti, inchizi ochii si stii ca esti angajat si asta este doar prima zi dintr-o noua etapa a vietii tale si depinde doar de tine daca o sa fie bine sau nu! Normal ca cele de mai sus nu se aplica la toata lumea! Va multumesc pentru mesaje si pentru suportul acordat in aceasta perioada!
Felicitari Sabina! Bafta multa 🙂
Multumesc mult 🙂 Link-ul tau e deja pe lista celor de dat colegilor pentru a invata social media 🙂
Hehe. Nici nu știi cât mă bucur să aud asta.
Felicitari,sa-ti mearga asa cum iti doresti!
Felicitari, sper ca peste 2-3 ani sa poti spune ca ai facut cariera la locul de munca!
Sport si succes, poate ne face o sinteza la sfarsitul lunii.
Eu sunt curios, poate imi spui mai exact care sunt saricinle unui astfel de job.
Multumesc anticipat!
Sabina, felicitari inca o data si mult, mult succes! Inceputurile sunt mereu cu intrebari si indoieli, nu ai cum sa le ocolesti, insa sunt, de asemenea, frumoase.
Ma bucur mult pentru tine, Sabina! Astept “reculul” pentru Digi, vreau sa-ti simt “mana” :).
Asa cum am mai povestit pe FB, e greu pana gasesti un locsor nou, dar si cand il gasesti e ca si cand te-ai indragosti! Cu palpitatii, cu imbracaminte aranjata si extra pusa la punct, cu teama de a nu face greseli, tot tacamul.
Fii la fel cum esti in fiecare zi si te vor adora colegii…si sefu'(salut Florin!)!
Felicitari, Sabina! Ma bucur ca totul a fost ok, ca te-ai acomodat repede si iti doresc sa nu ai ce scrie (sau gandi, daca tot te citeste seful) rau despre locul de munca!
Iti doresc sa iti pastrezi entuziasmul si energia, sa faci tot ce ti-ai propus si sa fii si motivata sa o faci pt a nu-ti schimba opinia. Doar atunci cand esti implinit profesional te simti folositor si creativ. Continua si sa auzim numai de bine!
Felicitari Sabina! Spor la treaba! :*
Felicitari, mai! Sunt convins ca o sa faci multe lucruri misto acolo, ca peste tot pe unde ai trecut.
Felicitari, Sabina! Ma bucur mult ca ai gasit ceva care sa iti placa si intr-un colectiv cu oameni cu care sa te intelegi (and that is very very important, trust me).
Cant wait to tell us about the projects and all. Good luck with everything!
Felicitari Sabina. Multa bafta si la cat mai multe idei
Eu iti urez sa nu stai mai mult de 3 ani acolo si din proprie initiativa si in bune relatii sa pleci si sa gasesti ceva SI MAI BUN.
E urare de bine , nu de rau, iti spun ca fost director pentru mai multe companii. ( acum cu propria)
Un secret, persoanele care STAGNEAZA mai mult de 4 ani intr-o pozitie se considera de evitat la angajare pentru ca au un anumit profil psihologic, autosuficienta, o anumita lipsa de motivatie..etc. Cei care pleaca sub 1 an, au alte probleme. Delicat, nu…? Evident ca si eu as incalca regula si daca as primi YY.YYY euro/ an in niste conditii excelente. Si as sta.
Pana atunci…..Spor si asteptam vesti, ca vad ca a trecut aproape un an de atunci. Cum sunt treburile?