Mergeam pe strada si ma bucuram de vremea frumoasa. Acum cateva zile, ca de curand numai cu vant si ploi suntem tratati. Liniste, relaxare, pasarele, intru in parc si dau de trei fete …
– Ce faci fata? Nu mai vorbesti cu noi?
– Lasa-ma ca mor cu nervii
– De ce draga? Iata te-a stresat dobitocul ala?
– Da, cica nu am voie sa ma vad cu alti baieti. Cine ma-ta ti-a zis tie ca vreau sa fiu doar cu tine? Poate vreau sa experimentez
– E gelos, nebuno. E de bine. Dar nu ti-ai tras-o cu ala de aseara, nu?
– Nu, ca-s proasta si m-am gandit la asta. Lasa ca vede el.
Buuun. Nu zic sa facem analiza pe text. Ar fi prea crunt. Va mentionez ca era vorba de trei fete cam de 15 ani, cu geanta ceva in spate, veneau de la Liceul Lazar cred, sau cel putin din directia aia. Si pe langa discutia in sine, care, din pacate, e una comuna la varsta lor, eu am doar o intrebare:
De la ce varsta poti sa spui ca mori cu nervii? Ca eu ma gandesc daca atunci simte asa, acum, la 28 de ani, cu loc de munca, prieteni, sot, poate si copilasi etc ce mai face? O mai tin nervii sau se duc de tot? Ca asta cu sexul inteleg ca a invatat-o deja, mai ramane sa se lamureasca daca vrea relatii deschise sau nu.
Noroc ca era soare afara si in parc se jucau multi caini draguri, am uitat pe moment de cele auzite si m-am concentrat sa traiesc momentul. Dar asta cu nervii …
