Imi place tare mult sa descopar povesti care au sanse sa aiba un final fericit, cu putin ajutor si noroc. Aceasta este una dintre ele si vine de la Emil Neacsu, de aici! Are doar 56 de share-uri in 19 ore si sper sa mai adune inca pe atata astazi. Si sa o viziteze cat mai multi romani plecati in vacanta.
O cheama Vasilca, are 88 de ani si vinde diverse obiecte tricotate de mana ei pe marginea drumului spre Capul Kaliakra, la iesirea din localitatea Balgarevo.
Am vazut-o prima data marti, cand am oprit in dreptul ei si am intrebat-o care este drumul spre golful Bolata. Vorbea romaneste. Atunci am inteles ca este romanca. Azi mi-a spus ca este bulgaroaica,dar stie limba romana ~de demult, de pe vemea regatului~. Practic, este nascuta in Romania. Timp de 50 de ani nu a mai vorbit romana dar de cand cu turismul a inceput sa vorbeasca din nou. Si vorbeste o limba romana interesanta, cu un strop de arhaism …
A lipsit trei zile de la micul punct de vanzare de pe marginea drumului pentru ca a fost in spital. ~Am facut infarct~, mi-a spus batranica. Apoi mi-a spus ce necazuri a mai avut in ultima saptamana, probabil cauzele care au dus la infarct. Un nepot i-a murit la 30 de ani,iar una din fetele ei a fost operata si a pierdut un picior. Spune ca ii este greu si nu are ce face decat sa vanda lucruri tricotate, saluri si ciorapi de lana pe marginea drumului. Vanzarea nu prea merge pentru ca trec mai mult autocare si oamenii cu masini mici nici ei nu opresc. Daca da Dumnezeu 2 leva pe zi ii multumesc pentru ca am de paine… I-am dat 4 leva (2 euro) si ea mi-a dat o pisicuta tricotata. I-am zis ca trec si maine si mai cumpar ceva. O sa va dau o punga de rosii de la mine din gradina, spune batranica. O cheama Vasilca. Daca aveti drum spre Capul Kaliakra, opriti un minut si cumparati de la ea ceva de 4-5 leva.
Daca un cititor de la mine de pe blog are drum pe acolo, sa imi spuna ca vreau si eu ceva de la acesta batrana frumoasa!
Pingback: De ce e bine sa spunem ca facem fapte bune? - Sabina Cornovac Blog