Astazi nu va voi povesti o intamplare haioasa, vesela din metrou sau RATB. Vreau sa va scriu despre o intalnire emotionanta, simpla, unica si pe care sper sa o aveti si voi.
M-am dus in Sun Plaza, ieri pe la ora 14. Imi era foame si aveam pofta de ceva de la Rustic. Am comandat niste cartofi prajiti (cei mai buni din mall-ul ala) si pui. M-am asezat la masa si in secunda 2 am auzit langa mine “Buna, imi dai si mie o bucatica de pui?“. Obisnuita cu cersetorii care stau pe acolo, m-am intors sa vad despre cine este vorba. Vedeti privirea din poza?
Micuta, blonduta cu ochisori albastrii, imbracata bine si foarte curata, cu parul pana la umeri bine pieptanat, are cam 6-7 ani si este foarte cuminte. Am intrebat-o ce e cu ea acolo si mi-a spus ceva ce m-a socat “De ieri mi-e foame si voiam sa te rog sa imi dai si mie o bucatica de pui si plec, nu te deranjez”.
M-am trezit instant, am intrebat-o daca vrea sa manance cu mine, a zambit larg si s-a asezat pe scaun, am luat o farfurie in plus si niste tacamuri, am impartit portia mea cu ea (nu mai aveam bani sa ii iau ceva separat ei) si am inceput sa mancam impreuna. Mi-am dorit sa aflu mai multe. Si prima data am intrebat-o daca mai e cu cineva. Am aflat ca fetita care statea la o masa mai incolo si ne privea era prietena ei dar ii era rusine sa vina. Am chemat-o si am mancat toate trei. Au ras de mine ca mananc foarte putin asa ca trei sferturi din mancarea mea a ajuns la ele.
Cea mica sta cu bunica, parintii i-au murit, are hainute si jucarii de pe la vecini dar nu are bani de mancare. Cea mai mare are familie dar e prietena ei si vine uneori cu ea. Sunt in Sun Plaza zilnic pe la ora 14 si nu isi doresc decat mancare. Nu haine, nu jucarii, nu carti. Sunt doi ingerasi care stiu sa spuna “te rog”, “multumesc”, “e foarte bun”, “promitem sa invatam“, “o sa aruncam noi tava cand terminam de mancat”.
Rugamintea mea: daca treceti prin Sun Plaza intr-o zi pe la ora 14 si sunteti in zona de restaurante si acesti doi ingerasi vin la voi sa va ceara mancare, nu ii refuzati! Eu vreau sa mai trec astazi pe acolo sa o caut (asa i-am promis) si eventual sa aflu mai multe despre ea si bunica ei. Voi aduce si in atentia Sun Plaza acest caz, poate ne ajuta cumva (o portie de mancare pe zi pentru cele 2 nu cred ca i-ar costa mult …). Va tin la curent aici, in Update-uri, cu evolutia acestui caz. Simt ca o putem ajuta!
E atat de usor sa intinzi o farfurie cu mancare celui care o cere! Nu refuzati sa o faceti niciodata!
UPDATE
Am noutati pentru voi. Astazi m-am intalnit iar cu cele doua fetite. Ma asteptau cuminti la o masa si stateau de vorba. Am vorbit, am comandat mancare impreuna (si-au dorit sarmale cu mamaliguta) si am aflat mai multe lucruri despre ele:
– amandoua sunt in clasa a 6a, invata f bine, au 12 ani
– una e Cleopatra, e ok, sta cu parintii si bunica, sunt bine dar au nevoie de niste hainute si incaltaminte (12 ani si incaltaminte 37-38)
– a doua, care ma intereseaza mai mult, este Emanuela Doncila, sta doar cu bunica (cu glaucom, merge greu, e bolnava), bunicul e mort, mama e casatorita cu altcineva, tatal e boschetar si sta pe strazi ( “e alcoolic si nu imi pasa de el” )
– are nevoie de hainute de fetita de 12 ani si incaltaminte nr 32
– maine obtin numarul de telefon al bunicii, sa o sun si sa vorbesc direct cu ea
– mi-as dori ori sa ii dau bani bunicii sa isi cumpere de la piata ce are nevoie si sa gateasca, ori sa ii cumparam noi alimentele de care are nevoie
– fetita e in vacanta acum de aceea vine in mall zilnic, dar cand e la scoala intra la 13 iese la 19 deci nu mai poate
Ce am nevoie de la voi? Hainute si incaltaminte pentru fetita de 12 ani cu nr 32 si 37-38 la pantofiori. Asta e urgent. Va tin la curent in legatura cu mancarea ce am facut si cum am rezolvat.
Va multumesc ca ati raspuns deja apelului meu!
Nu vi se pare ca de ceva timp apar tot mai multi copii la un altfel de cersit? De citiva ani la stopul de la Sura Mare, vis-a-vis, de Cimitirul Eroilor, cerseste o fatuca, slabuta-inaltuta si blonda, imbracata curat si mereu cu o geanta, cred ca de scoala, de git. Nu vine mereu. Ce povveste o avvea?
E greu pt. toata lumea , dar pt copii de acest gen este si mai greu. Faptul ca nu cere bani, ci mancare, spune ca este adevarat ca au o situatie financiara grea. Daca e la scoala poate ar putea fi ajutata la seminternat sau alta solutie Este de incerca. Poate sa timiteti mailul la primarie in atentia d-nuluiprimar Piedone si sunt sigura ca nu va ramane indiferent.(am inteles ca e din sectorul 4).Avand blog poate sunteti mai bine de luat in seama, va doresc succes si va stimez pt. ca aveti o asa atitudine pt. oamenii care nu o sansa sa duca o viata mai buna!
Sabina, tu ai un suflet de aur! Mi se rupe inima cand aud despre astfel de cazuri. Nu stiu daca le voi putea ajuta cu ceva, dar in primul rand iti dau articolul mai departe, sa il citeasca si altii.
Buna!
Trimite aceste fetite la Rustic .Vor găsi o portie de mancare in fiecare zi.Nu ar fi singurii copii sărmani ajutati de Rustic.
Pingback: De ce e bine sa spunem ca facem fapte bune? - Sabina Cornovac Blog