Am dat drumul celui de-al treilea proiect editorial pe blogul meu, așteptat de mai mult de 1 an. Vreau să vă prezint fotografi dragi mie, care m-au impresionat prin munca, dar, mai ales prin personalitatea lor. Pornind de la ideea că voi nu cunoașteți toți fotografii pe care îi cunosc eu și ei merită promovați mai mult, vă prezint proiectul #FotografOM. Veți găsi aici un interviu pe săptămână, în fiecare miercuri, iar structura o să fie mereu aceeași.
Andreea Bordeanu e un fotograf care mi-a atras atenția prin munca sa. Azi, mâine, peste o săptămână, tot vedeam fotografiile ei pe Facebook. Și îmi venea să dau like la toate. Apoi am ajuns să o urmăresc mai intens, am observat cât de recomandată este, am continuat să citesc despre ea și, acum, am invitat-o pe blogul meu să o descoperiți și voi 🙂 Îi puteți admira munca aici.
Bună. Eu știu cine ești. Iar cititorii au aflat din descrierea de mai sus. Dar, tu știi cine ești? Ai aflat până la vârsta asta sau încă mai cauți răspunsul?
🙂 Bună întrebare! Nu știu cine sunt, și nu voi ști niciodată, dar știu ce sunt (conform rolurilor sociale pe care le îndeplinim) și mai stiu ce-mi place și ce nu, sau mai exact, ce sunt dispusă să sacrific sau nu în schimbul confortului personal. Mi-a luat mulți ani ce-i drept, dar cred că este un parcurs normal la care ajungi după ce ai experimentat mai multe situații de viață în urma cărora ai extras ce ți se potrivește și ce nu. Și tot așa până ajungem, voilà, să ne cunoaștem cât mai bine.
În cazul meu, fotografia a venit după două facultăți (Sociologie și Comunicare), un job de PR într-o editură și apoi într-un centru expozițional. Mi-a placut mult să mă ocup de promovare și să organizez evenimente însă, a venit un moment când nu am mai dorit să lipsesc seara sau în weekend-uri de acasă, am vrut să fiu alături de familie, să ma bucur de cel mic cât e mic, nu când este deja prea târziu. Așa am descoperit că pot să mă ocup și de partea profesională și de cea personală în ritmul meu, transformând o pasiune într-o afacere de suflet, în care încerc să ofer clienților tot ce știu și pot mai bine pentru cele mai importante momente din viața lor. Și ce poate să-ți confere un sens mai profund al vieții decât celebrarea vieții însăşi?
Fotografie sau poză? Care e diferența? Sau nu există?
Ambii termeni sunt folosiți în egală măsură. La nivel de interpretare, există o diferență pe care eu o percep astfel: fotografia presupune o perfectă stăpânire a setărilor manuale ale camerei, studiul luminii, tehnici de încadrare și compoziție, cromatică, emoție, uneori manipulare în post-procesare, cu alte cuvinte, reprezintă un act artistic complex pe care doar cineva dedicat și cu deosebit simț estetic le poate realiza. Poze poate realiza oricine, la un click automat distanță. Cred că diferențierea este simplu de observat, mai ales pe rețelele sociale. Eu mai folosesc termernul de imagini ca substitut al celui de poză.
Care a fost cel mai greu moment din cariera ta de până acum?
Cel mai dificil moment de până acum a fost să fac pasul către fotografie, am luat practic totul din nou de la zero. Și când spun zero, ma refer la faptul că mă uitam la camera foto ca la mașini străine. Nu știam dacă o să mă pot susține în această activitate, însă am muncit mult și gratis. Practic, timp de un an am fotografiat zi de zi orice: flori, mâncare, copiii de la bloc, lumea pe stradă, clădiri etc., am urmărit zeci și zeci de tutoriale pe Youtube, am vizitat numeroase expoziții și galerii de artă și am studiat foarte mulți fotografi din afară. A fost greu, dar oarecum intuitiv și frumos pentru ca am redescoperit lumea din jurul meu într-un mod mult mai conștient.
Și încă un aspect important, pe atunci (2015) nu existau grupuri de susținere în social media, respectiv grupuri de fotografi care să discute între ei despre problemele zilnice întâmpinate. În orice formare este important să aparții unei comunități, astfel este mai simplu să treci peste dificultăți (când vezi că nu numai ție ți se întâmplă) sau să te sfătuiești cu colegii în probleme contabile, de legislație sau marketing. Până la apariția acestor grupuri se credea despre fotografi că sunt foarte puțin dispuși să împărtășească din tehnicile lor sau din secretele atragerii clienților. Acum, grație acestor grupuri totul s-a schimbat. Am sesizat o mare deschidere către o astfel de comunicare fapt ce înlesnește foarte mult procesul de cunoaștere. Concurența este mai mare într-adevăr, dar acest lucru nu face decât să ne ridice standardele mai mult și mai mult, totul în beneficiul clientului.
Amintiri fotografice și super haioase ai? O poveste nespusă până acum și care te face să zâmbești mereu?
Amintiri fotografice am foarte multe și majoritatea sunt legate de ceremoniile religioase la care particip cu ocazia botezurilor. Nu sunt neapărat haioase, depinde cum le privești, mie mi se par foarte interesante. Chiar mă gândeam la un moment dat că, la cât de multe am participat, aș putea scrie un studiu social pe aceasta temă.
Slujba este standard, însă fiecare parohie imprima și o notă personală ceremoniei. De exemplu, există preoți care își întâmpină enoriașii/clienții (că slujba este contra cost) cu mesajul că nu ați dat niciodată pe la noi, alții critică numele copiilor, că nu sunt românești, de cele mai multe ori participanții sunt certați că nu fac liniște însă, cu adevărat interesante sunt povețele de final de genul că ar trebui să luam exemplu de la musulmani, aceștia fiind mult mai uniți decât noi în credință. Nu vreau să intru acum în polemici și nici nu vreau să jignesc preoții cu har și sensibilitate, căci sunt foarte mulți și aceștia, dar nu consider potrivite aceste cuvinte cu ocazia botezului și cu siguranță mustrările nu atrag revenirea în biserică.
Știu că te întreabă toți asta. Dar altă treabă nu ai decât să faci fotografii prin oraș? Ce meserie e asta? Se câștigă și bani? Sau merge cu “vreau o poză, ofer tag pe Instagram”?
Bineînțeles că se câștigă și bani, fotografia comercială este necesară și va fi mult timp de acum înainte (cu toată tehnologia existentă). Oricâte fotografii îi vei face bebelușului cu telefonul, tot nu se pot compara cu o ședință profesională în studio pentru care fotograful a urmat o îndelungă și costisitoare formare special pentru acest gen de imagini. Nici măcar nu este indicat să le încerci acasă, nu e safe pentru nou-născut. Overall, dincolo de partea artistică, dacă dorești să monetizezi această activitate, trebuie gândită ca orice business adevărat, acest lucru însemnând un plan de afaceri, cu investiții în echipament, website și promovare, în recuzită, programe de editare, de contabilitate ș.a.m.d.
Sunt fotograf începător. Sau pozar, cum li se mai spune. Și vreau să îmi aleg un domeniu (nuntă, eveniment, peisaj etc). Cum fac?
În primul rând îți trebuie un portofoliu, câteva povești vizuale faine pe care să le prezinți potențialilor tăi clienți. Acest lucru înseamnă că ori de câte ori ești invitat la vreun eveniment iei camera, ceri permisiunea și fotografiezi. Mult. Între timp te înscrii la un curs acreditat pentru obținerea acreditării legale pentru această activitate. Cunoști colegi, împărtășiți impresii, discutați despre fotografii preferați, stabiliți teme și ieșiți la fotografiat. Nu te arunci la investiții mari, banii trebuie folosiți cu cap în această etapă pentru că încă nu știi exact ce îți servește mai bine.
Te folosești de tot ce e free: Facebook, Instagram, Pinterest etc. Postezi constant și comunici profesionist cu publicul tău. Este bine să îți creezi o pagină dedicată serviciilor tale. În momentul în care te simți suficient de pregătit creează-ți pachetele foto pentru serviciile tale. Sunt de părere că atunci când ai ajuns deja în acest punct practic nu mai ești începător, ai exersat și ai învățat destul de mult încât munca ta să fie una valoroasă pentru client. Prețul pe care îl pui pe serviciile tale va reflecta calitatea imaginilor pe care le vei livra și te va poziționa pe piață à la long.
Cum te promovai înainte de social media? Cum ajungeai la clienți și la fanii tăi?
Nu mă ocupam full-time de fotografie înainte de social media, însă cea mai sigura și bună metodă de a ajunge la noi clienți îl reprezintă recomandările. Mai exact, o experiență foto reușită ce se concretizează cu imagini frumoase, de suflet pentru client, va atrage cu siguranță cel puțin încă un client din cercul său apropiat de prieteni.
Ăsta a fost un interviu ciudat, altfel. Știu asta. Dar măcar ți-a plăcut? Sau preferai întrebările clasice?
Mi-a placut mult, îți mulțumesc pentru oportunitate, a fost un bun prilej de a reflecta puțin în urmă și de a fi recunoscătoare acestui domeniu minunat.
Mulțumesc pentru că ești #FotografOM. Așa să rămâi 🙂
Vă mulțumesc pentru răbdarea de a citi interviul cu Andreea și aștept, cu drag, feedback în comentarii. Până săptămâna următoare, vă doresc să fiți oameni!
P.S. Descoperă și interviurile cu Gheorghiță Rafailă, Vlad Ilaș, Dan Dinu, Raluca Antuca, Călin Stan și Daniel Chindea🙂
