fbpx

Am dat drumul celui de-al treilea proiect editorial pe blogul meu, așteptat de mai mult de 1 an. Vreau să vă prezint fotografi dragi mie, care m-au impresionat prin munca, dar, mai ales prin personalitatea lor. Pornind de la ideea că voi nu cunoașteți toți fotografii pe care îi cunosc eu și ei merită promovați mai mult, vă prezint proiectul #FotografOM. Veți găsi aici un interviu pe săptămână, în fiecare miercuri, iar structura o să fie mereu aceeași.

toma bonciu

Toma Bonciu este un fotograf de peisaj și călătorie de 11 ani. Așa se prezintă singur. Organizează workshopuri și ture foto, mai vinde și printuri și încearcă să nu lase toate relele și discuțiile negative să îl afecteze. Fotografiează cu aparatură Canon doar pentru că așa a început. Consideră că aparatul din mână e acolo pentru a înregistra ce vede ochiul, înțelege creierul și simte inima iar imaginea pe care o prezinți publicului trebuie să fie despre tine și despre ce ai văzut și simțit.  Îi puteți admira munca aici.

Bună. Eu știu cine ești. Iar cititorii au aflat din descrierea de mai sus. Dar, tu știi cine ești? Ai aflat până la vârsta asta sau încă mai cauți răspunsul?

La mine totul a început când eram copil și am văzut pentru prima dată Star Wars. Atunci am știut că vreau să fac și eu ce vedeam acolo … și nu mă refer la actorie, ci la efectele speciale. După facultate am lucrat ca lead 3d artist la o companie de jocuri pentru console iar din 2007 full time fotograf de peisaj. Cred că toată viața am căutat acel mod prin care să creez imagini și unde să am eu controlul și libertate totală. Nu știu încă dacă m-am găsit complet, dar știu că fotografia m-a ajutat să mă înțeleg mai bine.

De multe ori folosesc un exemplu extrem: dacă vrei să afli lucruri despre tine pe care nici tu nu le știai mergi singur să fotografiezi răsăritul … dar nu lângă mașină. Parchezi și mergi vreo 20 – 30 de minute prin pădure, prin munte. În întuneric și singurătate vei afla multe despre tine ca om.

Ca să nu vorbesc prea mult cred că încă nu mă cunosc în totalitate … și poate niciodata nu mă voi cunoaște în totalitate pentru că mă schimb și evoluez (așa îmi place mie să cred) de la an la an. Speranța este să evoluez întotdeauna spre bine 🙂

Fotografie sau poză? Care e diferența? Sau nu există?

Deobicei folosim termenul de “fotografie” pentru a defini un rezultat de o calitate superioară, dar în final depinde cu cine vorbești. Când vorbim de “fotografie” aceasta ar trebui să fie ceva mai mult decât un snapshot pe care îl faci în vacanță pentru a avea o amintire.

E doar o diferență de termeni pentru a defini calitatea aceluiași element … dar, poate mă repet, funcționează doar în grupuri restrânse. Pentru toată lumea poză sau fotografie e tot una … important este să placă, să impresioneze, să te facă să simți ceva, să îți aduci aminte de ceva, să exprime ceva. De multe ori devenim prea exigenți cu noi și cei din jur și avem așteptări prea mari de la o imagine … deci depinde de fiecare cum cataloghează ce vede: “fotografie” sau “poza”

Care a fost cel mai greu moment din cariera ta de până acum?

Nu am avut un moment în care să mă blocheze ceva. Întotdeauna sunt suișuri și coborâșuri … adică în fiecare an și niciodată nu e la fel. Și sper nici să nu am momente grele 🙂

Amintiri fotografice și super haioase ai? O poveste nespusă până acum și care te face să zâmbești mereu?

Sunt multe astfel de întâmplări, mai ales de la workshopuri pe care le povestesc cu drag, dar e una care îmi vine acum în minte. Eram la un workshop și era un participant Adrian care venea constant cu mine. Era soare afară, fără nici un nor pe cer și un tip care era pentru prima dată la un workshop cu mine și era și începător în fotografie se plângea că vremea de afară nu e bună. Adrian se apropie de el și îl întreabă ce nu îi place. Tipul răspunde: “păi nu sunt nori pe cer”. Adrian se uită la el și foarte serios îi arată pe displayul camerei lui: “Păi tu nu ai setarea asta de nori? (cloudy) De asta e: dacă nu sunt nori dai aici și se rezolvă”. Îi spune chestia asta și pleacă iar tipul rămâne blocat și pentru moment aproape că are tendința să testeze. Bineînțeles că se prinde și râde toată lumea.

Sunt multe momente faine pe care le-am trăit alături de oameni deosebiți și sper ca și de acum înainte să am șansa de a trăi astfel de situații.

Știu că te întreabă toți asta. Dar altă treabă nu ai decât să faci fotografii prin oraș? Ce meserie e asta? Se câștigă și bani? Sau merge cu “vreau o poză, ofer tag pe Instagram”?

Eu nu fotografiez pentru tag-uri pe Instagram, dar daca cineva vrea sa folosească o imagine de a mea pe contul său și menționează sursa nu mă opun. Primesc întrebări de genul “chiar se câștigă din fotografie de peisaj?”. Răspunsul este că se câștigă mult mai puțin decât din fotografia de eveniment. Nu e ușor, mai ales că în România trebuie să ai puțin noroc pentru a vinde printuri.

Ca și meserie e diferită de ceea ce știu părinții noștri, dar lucrurile se schimbă. Am văzut oameni care fac glume pe Facebook despre meseria de Youtuber și îmi aduc aminte de străbunica mea care se minuna de meseria de prezentator tv.

Pentru mine e mai important să fac ce îmi place și să câștig mai puțin decât să fac o meserie care să nu îmi placă, dar să nu am probleme financiare. Nu poți da înapoi nici măcar o secundă din viața ta și de aceea vreau să trăiesc făcând ce îmi place. Așa gândește și Monica (ea era asistentul meu la workshopuri până să se nască Maria) și la fel o vom educa și pe Uca (așa o alintăm).

Sunt fotograf începător. Sau pozar, cum li se mai spune. Și vreau să îmi aleg un domeniu (nuntă, eveniment, peisaj etc). Cum fac?

Fotografiezi orice și oricând, în fiecare zi sau cât de des poți … în timp îți vei da singur răspunsul pentru că fiecare din aceste tipuri de fotografie vine cu provocări și satisfacții specifice. Nu cred că există metode sau teste prin care să afli ce gen de fotografie iți place … e doar o chestiune de timp și lucru până să îți dai singur răspunsul.

Cum te promovai înainte de social media? Cum ajungeai la clienți și la fanii tăi?

Cu propriul site. Social media a deschis calea mai ușor și a făcut ca lucrurile să fie mai simple. Înainte trebuia să optimizezi articolele pentru căutarea Google, să știi și puțin SEO … acuma e mai simplu, dar în același timp și concurența e mult mai mare.

Ăsta a fost un interviu ciudat, altfel. Știu asta. Dar măcar ți-a plăcut? Sau preferai întrebările clasice?

Nu există interviuri ciudate pentru mine. Fiecare set de întrebări reflectă altă fațetă a celui care răspunde.

Mulțumesc pentru că ești #FotografOM. Așa să rămâi 🙂

Vă mulțumesc pentru răbdarea de a citi interviul cu Toma și aștept, cu drag, feedback în comentarii. Până săptămâna următoare, vă doresc să fiți oameni!

P.S. Descoperă și interviurile cu Gheorghiță RafailăVlad Ilaș,  Dan DinuRaluca Antuca, Călin Stan, Daniel Chindea, Andreea BordeanuOvidiu Ștefeligă, Luiza Boldeanu și Marian Cristea.

Poate vrei să citești

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.